Foșnet de salcâm…
Pictează-mă cu roua dimineții
îmbie-mă cu lacrimi din foșnetul vântului
sculptează-mă în vânt
fă-mă foșnet de salcâm…
și-apoi iar pictează-mă în curcubeu
să-ți fiu…
să-mi fii…
să-i fiu…
Sărută-mă și pleacă pe roua curcubeului
iubește-mă … să-mi placă … să-mi placă lacrima
privesc spre floarea de cireș
sunt foșnet de salcâm și umbra unui curcubeu
sunt zâmbetul unei priviri
îmbracă-mă în frunză de rouă
să-ți fiu…
să-mi fii…
să-i fiu…
Și-apoi adastă lângă un foșnet de salcâm
cerșind clipe de iubire
să nu mă chemi în rouă
dar îmbracă-mă în vânt
să mă pictezi în foșnet de salcâm
să nu mă chemi în frunza vreunui vis trecut
să mă chemi lacrimă…
să mă chemi rouă de vânt…
să mă chemi picior de rouă…
să-ți fiu…
să-mi fii…
să-i fiu…
Foșnet de vânt printre salcâmii
scuturați de roua unui curcubeu
Arată-mi lacrima printre iubirile acestui curcubeu
să-i fiu privire…
să-i fiu soare…
să-i fiu pâine…
Voi vorbi cu foșnetul
celui mai măreț salcâm
voi vorbi cu roua razelor de soare
și n-am s-o las să plece în veșnicie
o voi opri să rămână în același
curcubeu de zahăr
din sufletul unui foșnet de lacrimă
Și-n aceeași lacrimă de soare
și-n aceeași stâncă de iubire
și-n aceeași floare de cireș
să-ți fiu…
să-i fiu…
să ne fim…
Un vânt de rouă și de primăvară
un foșnet de curcubeu și-ncă unul
de același salcâm…
Te voi aștepta… să mă ai curcubeu
să te am lacrima unei pietre virgine și amare
să-ți fiu drum de care…
Te voi iubi… sub salcâmul înflorit
pictat cu rouă de curcubeu
de ziua ta curcubeul va purta aripi de tort
doar de ziua ta…
înflorit în miros de lacrimă
să mă știi…
să te știu…
să ne știm…
Lacrimi de soare și umbra de stele
lacrimi de vânt și umbra de salcâm
iubire de rouă și strigăt de lacrimă
tu curcubeu înflorit cu floare de cireș
Te las aici tezaur sfânt
să-mpodobești acest pământ
cu trup de vânt… cu miros de căldură…
cu foșnet de vânt…