Istoric

NORD LITERAR

– un nume şi un brand al culturii Maramureşului –

Apariţia în iunie 2003 a primului număr al revistei „Nord Literar” a marcat împlinirea unui deziderat mult așteptat de generații întregi de scriitori.

Pornind la drum cu dorința de a „reflecta”, în toată complexitatea ei, viața spirituală a acestui ținut şi de a evidenţia valorile majore, revista „Nord Literar” s-a impus, cu fiecare număr nou, prin ținuta elevată, prin valoarea şi varietatea materialelor publicate, prin sfera largă şi prestigiul colaboratorilor ca una din publicaţiile de larg interes în rândul revistelor de cultură din țară. Faptul că „Nord Literar” apărea într-un oraș de provincie, prin deschiderea spre valori perene, prin atragerea pe lângă resursele locale a unor colaboratori din întreg spaţiul literar naţional ,,Nord Literar” a depășit, de la primele numere spaţiul provinciei” devenind un nume în peisajul revistelor de cultură din ţară.

Deschisă promovării valorilor locale şi intregrării acestora în patrimoniul cultural naţional „Nord Literar” a devenit mesagerul, comunicării cu viața culturală, cu făuritorii de literatură.

Prezenţa în paginile revistei a unora dintre cei mai valoroși scriitori ai literaturii contemporane, participarea la acţiunile organizate de revistă: „Zilele revistei Nord Literar ”, „Colocviile de literatură” de la Baia Mare, „Cărțile anului” sunt dovezi că „Nord Literar” este un nume şi un renume, cunoscut și apreciat. Amintim că solicitările de publicare sunt venite din întreaga țară, nu de puţine ori din diverse țări ale lumii Canada, Franța, Mexic, Italia, Republica Moldova ș.a., uneori nereușind să răspundem pozitiv, acestea fiind alte dovezi pentru ceea ce reprezintăNord Literar”.

La apariţia numărului 100 al revistei, redacţia a realizat un sumar al acestora. Rezultatul este mai mult decât mulțumitor. În acest interval, în „Nord Literar” au semnat peste 650 de autori acoperind toate genurile de creație. Au fost traduse din scrierile a circa 120 de autori străini, au fost reproduse opere plastice a peste 120 de artiști (pictură, grafică, sculptură).

Deși începuturile au fost puse sub semnul incertitudinilor, „Nord Literar”, acum când se împlinesc zece ani de la apariția primului număr (iunie 2003), se prezintă într-o formă plină de vigoare şi cu speranţă că va dăinui încă mulţi ani.

În dorinţa de a marca o parte din ceea ce a reușit să fie „Nord Literar”, modul în care a fost receptată de critica literară şi de către cititori și mai ales personalităţile care au susţinut-o, prin publicare şi prin participarea acestora la acţiunile realizate de revistă, am redactat acest album aniversar.

Desigur, reușita se datorează strădaniei şi seriozităţii colectivului redacţional şi, nu în ultimul rând, Consiliului Județean Maramures care a asigurat resursele financiare necesare.

Săluc HORVAT

***

LA ÎNCEPUT DE DRUM

(Reprodus duca „Nord Literar”, I, nr. 1, iunie 2003)

Pornim la drum cu dorința – dar şi cu ambiţia – de a reflecta, în toată complexitatea ei, viaţa spirituală a unui topos încărcat cu tradiţii milenare, un spaţiu afiat – după cum ar spune Lucian Blaga – în „zariște cosmică”. Aspiraţia scriitorilor din Maramureș de a avea o publicaţie proprie aste legitimată de remarcabilul potenţial creator existent azi pe aceste meleaguri, potenţial ilustrat prin numărul cărților ce apar anual în librăriile urbei. Publicat în anul 2000, Dicționarul biobibliografic al autorilor maramureșeni reunește un număr de 234 de autori care au editat, cel puţin un volum pănă la data apariţiei acestei ample panorame literare. Venind după mai multe tentative lăudabile, dorim să instituţionalizăm eforturile disparate ale predecesorilor noștri printr-o revistă de cultură în măsură să reunească, toate forțele culturale locale. Proiectul nostru nu a apărut din sentn, ci a fost anticipat de o serie de preocupări mai vechi, sau mai noi. Gutinul (Baia Mare,1989-1890), ,,Icoane maramuresene (revistă editată la Satu Mare de G. M. Zamfirescu între 1923-1924), ,,Căminul nostru(Sighet 1924), „Pagini culturale(Sighet, 1926-1929), Cronica Literară, supliment al ziarului, „Cronica(1936-1939), „Nord” (Baia Mare, 1969- 1984), suplimenteleMaramures” (1969-1902) şi Graiul de Duminică(1991) reprezintă doar câteva din titlurile ce merită a fi mentionate.

Tentativele de a edita o revistă culturală la Baia Mare s-au înmulțit după 1990 printr-o serie de publicaţii precum „Nord”, (serie nouă), „Măiastra”, „Archeur”, „România km 0”, „Pro Unione”, „Millenium” etc. Deși au scăpat de cenzura politică, unele au avut o existenţă efemeră, deoarece s-au văzut repede confruntate cu o severă cenzură economică.

Apariţia unei noi publicaţii de cultură la Baia Mare se explică prin numărul mare al creatorilor maramureșeni, care au resimțit în mod acut nevoia de a avea revista lor, o revistă care să îi reprezinte în totalitate. Dispariția cenzurii a dus la apariţia unui număr impresionant de cărţi, la manifestarea liberă a potenţialului creator al oamenilor de cultură din Maramures.

Aceste latenţe dorim să le valorificăm în paginile revistei „Nord Literar”, ce urmează devină un seismograf atent al vieţii culturale. Vom reflecta toate sectoarele culturii, de la literatură la folclor şi la artele plastice. Cadrul instituţionalizat care a lipsit celorlalte publicații maramureșene de după 1990 sperăram să ne acorde stabilitatea financiară absolut necesară unui proiect cultural temeinic şi de lungă durară. Titlul revistei nu a fost ales la întâmplare, el atrăgând atenția asupra unui topos insuficient valorificat pănă în prezent.

Revista „Nord Literar” vede lumina tiparului într-un mornent în care se vorbește tot mai mult de criza literaturii, când multe publicaţii de tradiţie fie au dispărut, fie apar cu mare dificultate. Criza nu este însă una de creaţie, ci una financiară, generată de subfinanţarea actului cultural.

Intr-un asemenea context nefavorabil, apariția unei noi publicaţii reprezintă un semn clar al vitalității, chiar dacă este vorba doar de un mensual. Istoria literară ne învaţă că momentele de criză ale literaturii sunt doar apamente și că, de regulă, este vorba doar de o criză a vechiului tip de creație, ce pregăteste impunerea elementelor novatoare de mai târziu.

Nu este de mirare că, mod treptat, se metarnorforează şi peisajul revuistic românesc. Probabil că, în curând, tot mai multe reviste se vor muta pe Intemet. Va constitui acest fenomen un handicap sau dimpotrivă, un câștig, prin creșterea numărului de cititori şi prin impunerea simultană a materialelor atât în țară, cât şi în afara hotarelor? Timpul va decide. Pănă atunci pornim la drum plini de optimism, dar şi constienţi de dificultățile – nu puţine – care ne asteaptă. De ce abia acum? Pentru că abia acum au fost întrunite condițiile necesare instituţionalizării unei publicații culturale. O publicaţie care să reflecte valorile majore ale acestui Nord literar” şi care să supravieţuiască, cât mai mult timp. Sperăm ca ea să contribuie din plin la stimularea vieții literare maramureșene. Scopul este depăsirea provincialismului şi integrarea cât mai rapidă în circuitul valorilor naţionale. De altfel, condiţia provinciei s-a schimbat în mod radical în ultimii ani, vechile centre ce monopolizau viaţa culturală a țării fiind concurate în mod serios de către noile centre ce au început să se impună după 1990. Aceară deschidere este ilustrată deja, în sumarul primului număr, prin prezența prietenilor din diferite centre ale țării, prieteni care au răspuns cu generozitate la solicitările noastre.

***

ÎNCEPUTURILE PRESEI LITERARE ÎN MARAMUREȘ

Presa literară băimăreană în limba română, ca de altfel cea a întregii părți de nord-vest a Transilvaniei, este de o dată mult mai recentă decât în alte părți ale țării.

Cronologic, prima publicaţie în care se regăsesc materiale de interes cultural (creații originale, culegeri de folclor, informaţii diverse etc.) a fost ziarul Gutinul” (1339-1890). Aceasta a fost urmată, după mulţi ani, de revista editată de Societatea de lectură a elevilor Liceului Gheorghe Şincai din Baia Mare, intitulată Prin muncă spre ideal. Încercări Lierare” (1926-1928), în care sunt publicate creații literare (poezie, proză, comentarii) semnate de elevii şi profesorii liceului.

Un moment important a fost marcat de apariția ziarului Cronica” (1936-1939), condus de poetul şi prozatorul Gheorgbe Crișan, în care s-au publicat în mod sistematic pagini de literatură. Ziarul a editat suplimentul Cronica Literară”, prima încercare de realizare a unei publicaţii consacrate în exclusivitate litereturii. În paginile acesteia se regăsesc nume reprezentative ale perioadei, precum lon Şiugariu, Mihai Beniuc, Virgil Carionopol, Petre Dulfu etc. Datorită războiului care se apropia, nu au apărut decât trei numere ale suplimentlui (1933-1939).

În perioada următoare, pentru a împlini lipsa unei reviste de cultură, ziarul local „Pentru socialism” a publicat, începând cu anul 1970, suplimentul social-literar „Maramureșul”, din care au apărut 31 de numere, multe dintre acestea bogate în conţinut literar. După 1989 au urmat multe alte încercări: „Măiastra”, „Caietele măiastra”, „Graiul de duminică”, „Archeus”, „Milenium”, „Helvetica” etc. Cu excepţia revistei „Archeus”, care a reusit să se impună şi să dureze în timp, dar care nu a reușit să aibă o periodicitate stabilă (în ultimul timp având o apariţie anuală),
celelalte au inregistrat o apariție vremelnică.

Cu toate aceste încercări, lipsa unei reviste de cultură se resimţea cu acuitate. Baia Mare, Maramureșul se numărau între puţinele zone unde nu exista o revistă care să valorifice şi să promoveze resursele creatoare existente aici și care să rezoneze cu viaţa culturală naţională.

Acest gol îl va acoperi „Nord Literar”, prima revistă de literatură şi spiritualitate apărută în acest topos cultural.

***

NORD LITERAR –

PRIMA REVISTA DE CULTURĂ ÎN MARAMUREŞ

Pornind de la o realitate certă, şi anume faptul că Baia Mare, Maramureșul în general, dispunea de o bogată tradiție, de un potenţial creator valoros, asigurat de scritorii locali sau de cei aparţinănd zonei, Asociația Scriitorilor Baia Mare şi-a propus încă de la infiinţarea sa (februarie 2002, când dobândește statutul de instiuţie cu personalitate juridică), editarea unei reviste de cultură.

În iunie 2003, când apărea primul număr al revistei „Nord Literar”, erau puțini aceia care sperau că aceasta va dăinui în timp. Mulți alţii erau nu numai sceptici, ci chiar ostili ideii apariţiei, la Baia Mare, a unei reviste de cultură. Neîncrederea era oarecum motivată, având în vedere unele eșecuri anterioare. Mai toate proiectele şi încercările de pană atunci s-au oprit la nivelul bunelor intenții, altele au avut o viață efemeră, nu neapărat datorită calității acestora, cât mai ales lipsei unei structuri oficiale şi a surselor de finanţare.

De la intenție la realizare drumul a fost lung şi anevoios, plin de obstacole, de căutări, de incertitudini. Pasul cel mai greu a fost acela de a alcătui un colectiv redacțional apt şi credibil. Unii dintre cei chemaţi au refuzat ori s-au lăsat greu de convins. Nimeni nu voia să-și asocieze numele de un proiect incert. Cei care ar fi dorit să se alăture și nu au fost solicitaţi au încercat prin toate mijloacele să obstrucţioneze demersul nostru. A urmat etapa proiectului propriu-zis şi căutarea surselor financiare. Răspunsul a venit din partea Consiliului Județean Maramureș, care, după multe analize prin comisiile de specialitate, a dat „undă verde” proiectului spre plenul Consiliului Județean. Un rol important la reușita acestui proiect l-au avut domnul Alexandru Cosma, pe atunci președintele Consiliului Județean, şi domnul Pamfil Bercean, vicepreședinte al Consiliului.

În baza proiectului promovat de Asociaţia Scriitorilor prin președintele acesteia, Săluc Horvat, Consiliul Judeman Maramureș în sedinţa din 22 aprilie 2003, a aprobat Hotărărea nr. 35 privind înființarea revistei „Nord Literar”.

Prin Dispoziţia președintelui Consiliului Judejean Maramureș nr.182, din data de 2 iunie 2003, domnul Săluc Horvat este numit director executiv al Revistei de cultură „Nord Literar”, iar prin Hotărărea nr. 55, din 24 iunie 2003, a Consiliului Județean, se numește conducerea revistei în următoarea componență:

  • Gheorghe Glodeanu – director,
  • Săluc Horvat – director executiv,
  • Augustin Cozmuţa – secretar general de redacţie.

Din colectivul de redacție mai făceau parte: poetul Vasile Radu Ghenceanu, criticul lon M. Mihai şi artistul plastic Mircea Bochiș, redactor responsabil cu prezentarea artistică revistei.

Având, din acel moment, îndeplinite toate formalităţile şi dispunând de resursele financiare pentru un început, colectivul de redacţie a pornit la drum, reușind ca pe data de 24 iunie să lansere primul număr al revistei, număr ce a însumat 24 de pagini şi care a beneficiat de o colaborare promiţătoare.

După cum ne așteptam, ecourile nu au întârziat să apară. Pozitive din partea unor cititori şi reviste de cultură din țară, negative şi chiar ostile până la denigrări din partea unor confraţi localnici. Convinși că am pornit pe un drum bun, răutățile acestora le-am primit cu discernământul cuvenit.

De atunci şi până acum, când am marcat împlinirea a zece ani de la apariţia primului număr, lună de lună, cu o ritmicitate de ceasornic, revista „Nord Literar” a fost prezentă în viaţa culturală locală şi naţională, iar semnalele de apreciere vin astăzi chiar de la cei mai sceptici de la începuturile apariției.

Așa cum se spune și în cuvăntul La început de drurn, publicat în primul număr, ,,Nord Literar a pornit la drurn cu dorinţa – dar şi cu ambiția – de a reflecta, in toată complexitatea ei, viaţa spirituală a unui topos incărcat cu tradiții milenare”.„Nord Literar” a dorit încă de la începuturi ,,să reflecte valorile majore”, care „să supravieţuiască cât mai mult timp” şi care „să contribuie din plin la stimularea vieții culturale mararaureșene. Scopul este depășirea provincialismului şi integrarea cât mai rapidă în circuitul valorilor naţionale.

Pornind de la aceste deziderate, colegiului de redacţie și-a indreptat, atenţia în câteva direcţii prioritare: mărirea numărului de colaboratori şi atragerea de autori din întreg spaţiul naţional: deschiderea spre promova-rea de noi talente; reflectarea în paginile revistei a celor mai noi şi valoroase creații din spațiul naţional şi universal. Lista acestora este cuprinzătoare (peste 650 de autori: circa 200 semnatari de poezie, circa 60 de prozatori, peste 150 de critici şi istorici literari, peste 120 de autori străini traduși etc.

Astfel, pe tot parcursul apariției, „Nord Literar” s-a bucurat de un cerc larg de colaboratori, atât locali, cât şi din țară şi din străinătate.

Încă de la primele numere, autorilor locali li s-a alăturat o serie de nume de primă mărime din literatura română, nu de puţine ori şi din străinătate. Faptul că în decursul anilor în „Nord Literar” au pu-blicat nume precum Nicolae Breban, Augustin Buzura, loan Groșan apreciați ca fiind cei mai importanţi romancieri ai literaturii române contemporane și, deopotrivă, ai literaturii universale, sau poeți precum Ana Blandiana, lon Pop, loan Es. Pop, Horia Bădescu, Adrian Popescu, loan Moldovan, George Vulturescu, Viorel Mureșan etc.„critici cunoscuţi între care îi amintim pe Eugen Simion, Dumitru Micu, Cornel Ungureanu,

Niculae Gheran, Constantin Cublesan,Mircea Popa, Mircea Opriță şi mulți alții este o dovada, certă că „Nord Litera” se bucură de atenția şi prețuirea de care au parte revistele importante de cultură.

Prestigiul şi recunoașterea revistei rezultă şi din numeroasele consemnări venite, din partea criticii literare şi a cititorilor, din mesajele de felicitare şi din diplomele acordate cu diferite, prilejuri (vezi anexele).

Între acestea amintim nomiinalizarea revisteiNord Literar” carevista anului 2007”, în competiție cu marile reviste de cultură: ,,Convorbiri literare”, ,,Dacia literară”, ,,Contemporanul – Ideea europeană”, ,,Tomis”, ,,Ex Ponto”, ,,Poesis” etc.

Conţinutul revistei este preponderent literar: poezie, proză, critică şi istorie literară, eseistică. Nu au fost excluse însă unele domenii apropiate literaturii. Încă de la început revista și-a propus

câteva rubrici, pe care Ie-a respectat în toți acești ani, între care amintim: Cronica literară, Vitrina (destinată apariţiilor recente), Orfeu, Cronica edițiilor, Graiul nostru, Revista revistelor,
Traduceri, Viaţa culturală, Spaţiul cel mai generos a fost acordat creaţiei originale: poezie, proză, comentariu literar şi traducere.

Fiecare număr este ilustrat cu lucrările unui artist plastic sau selecţii din expozițiile colective.

Poezia publicată de „Nord Literar” confirmă ipostazele poeziei noastre contemporane. Pe parcursul celor o sută de numere ale revistei au apărut, fără nicio discriminare, de la poeţi consacrați, la nume mai puţin cunoscute şi chiar la debutanți. Între semnatari predomină scriitorii locali, acestora alăturându-li-se poeţi din întreg spaţiul cultural naţional. Numărul semnatarilor se ridică la peste o sută de nume. Între aceștia amintim pe: loan Es Pop, loan Moldovan, Viorel Mureșan, Horia Gărbea, Adrian Popescu, Horia Bădescu, Mircea Petean, Dorin Ploscariu, Daniel Corbu,Elena Liliana Popescu, Persida Rugu, lon Baias, Grigore Scarlat, Radu Ulmeanu, George Vulturescu etc., iar dintre poeții locali pe: lon Burnar Augustin Botiș, Ştefan Cămărașu, loan Dragoș, Vasile Latiș, Dorel Macarie, Vasile Morar, Vasile Muste, Adela Naghiu, Lucian Perța, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu, Echirn Vancea ș.a.

În revistă au semnat şi scrirtori români aflaţi peste hotare. Amintim în acest sens: poetul sârb de limbă romănă Adam Puslojic, Maia Cristea Vieru,Flavia Cosma (din Canada) și Andrei Fischof (din Israel).

Proza, mai puţin numerică, se rezumă la prezentarea în avanpremieră a unor fragmente din volume în curs de apariție. Între semnatari amintim numele: Nicolae Breban, care a publicat

capitole din Memorii, Florica Bud, Alexa Gavril Băle,Cornel Cotuţiu, Tatiana Dragomir lon Ghiur, Nicolae Goja, Victor lancu, Marian Ilea, Ştefan Jurcă,Teo Moldovan, Pop Simion, V. Sabău, Ilie Sălceanu Victor Tecar, Radu Ulmeanu.

Teatrul se rezumă la trei autori: Radu Macrinici, cu piesa Îngerul electric, Adriana Dăscălescu, cu un fragment din drama în trei acte Când a bătut clopotul a doua oară şi Olimpia Pop, cu piesa Vob-team.

Critica şi istoria literară, ocupă locul cel mai important în structura revistei. Pe lângă redactorii de la „Nord Litera” (Gheorghe Glodeanu, Săluc Horvat, Daniela Sitar-Tăut, lon M. Mihai, Augustin Cozmuţa, Adela Naghiu, Delia Muntean), care dețin rubrici permanente, fiind prezenţi aproape număr de număr în paginile revistei se întâlnesc numele unor critici şi istorici literari consacraţi. Amintim între alţii pe: Cornel Ungureanu, Marian Barbu, Constantin Cubleșan, Dumitru Micu, Mircea Handoca, Cornel Munteanu, Mircea Opriţă, Cristina Scarlat, George Achim, Ileana Scipione, Alexandru Zotta, Florian Roatis ș.a. La aceștia se alătură căteva voci din noua generaţie de critici: Crina Bud, Izabela Krizsanovszki, Daiana Felecan, Ana Maria Cristea, Monica Cândea s.a. Atenţia cronicarilor a fost îndreptată spre promovarea valorilor autentice atât aparţinând literaturii clasice naţionale şi universale, cât şi creaţiei contemporane. Între autorii şi cărţile comentate o bună parte se referă la scriitori locali.

Deși nu se poate vorbi de o „direcţie” în demersul critic al revistei „Nord Literar”, nu se exclude existenţa unui stil propriu, o anumită tendință spre promovarea unei critici analitice, mai puţin orient, precădere spre scrierile unor autori consacraţi, dar și o critică de întâmpinare. Nu sunt, desigur, omiși nici autorii din generația tânără. Rubrica Vitrina, spre exemplu, are mai ales acest scop de informare și promovare a producţiei recente.

În cuprinsul revistei se regăsesc mai multe interviuri cu personalități ale vieți literare: Ana Blandiana, Adrian Marino, Mihai Cimpoi, lon Pop, Eugen Simion, Niculae Gheran, Nicolae Dabija, realizate de Gheorghe Pârja; un serial de discuţii cu Mircea Eliade, realizat Joaquin Garrigos (Spania), Mac Linscoh Ricketts (SUA), Francis lon Dworschak (Canada), Mircea Handoca şi Dumitru Micu (România) etc.

Traducerile au avut în vedere scriitori din spații lingvistice diverse (englez, spaniol, francez, portughez) şi cuprinde atât literatură clasică, cât și literatură contemporană. O mențiune aparte se impune pentru traducerea Elegiilor din Duino de Rainer Maria Rilke, realizată de Vasile Avram.

Între traducătorii cel mai mult întâlniți amintim pe: Vasile Avram, Elena Liliana Popescu, Olimpia lacob, Ileana Scipione, Flavia Cosma, Claudia Pintescu, Mircea Opriţă etc.

Nu lipsesc din paginile revistei comentarii la unele teme folclorice, de filozofie, istorie, sociologie sau de cultivare a limbii.

O notă aparte se cuvine pentru pagina Revista revistelor, în care au fost semnalate şi comentate 57 de titluri de reviste, unele dintre acestea de două sau de mai multe ori, un adevărat dialog între „Nord Literar” şi presa literară românească, întreținut prin grija lui Augustin Cozmuţa, alias Artificierul, a Adelei Naghiu şi a Ralucăi Hășmășan.

De la începuturi ne-am propus ca fiecare număr să fie ilustrat cu lucrările unui artist plastic, dând revistei şi o ținută artistică elevată.

Pe lângă activitățile editoriale propriu-zise, revista „Nord Literar” a fost, în toți acesti ani, o prezenţă activă în viaţa literară şi culturală a municipiului și județului. A fost iniţiatoarea şi organizatoarea unor activităţi de larg interes având ca țintă o mai bună cunoaștere şi promovare a valorilor literare şi culturale ale acestui spațiu. Notăm faptul că majoritatea acestor activități au fost organizate în parteneriat şi cu finațarea Asociației Scriitorilor Baia Mare, asociaţie care este defapt editoarea revistei „Nord Literar”.

Între acțiunile organizate amintim:

  • Zilele revistei „Nord Literar”, ajunse la ediţia a VIII-a, activitate cu participare naţională. În cadrul acestora s-au acordat premiile literare ale revistei. Între beneficiarii acestor premii amintim: Augustin Buzura, Cornel Ungureanu, loan Es. Pop, lon Pop, Horia Ursu, lon Vlad, lon Simuţ, Constantin Cubleșan, Irina Petraș, George Vulturescu, Marian Ilea, Florica Bud, Ştefan Jurcă, Mircea Muthu, Mircea Petean, Mircea Popa, Dumitru Păcurar, Horia Bădescu, Mircea Opriţă.
  • Colocviile de literatură de la Baia Mare, eveniment devenit o tradiție mult apreciată, cu participare naţională. Tema colocviilor a avut în vedere romanul românesc contemporan, subiect de un larg interes.

„Nord Literar” a fost o prezenţă activă în viața culturală a municipiului şi a județului, dar şi la nivel naţional. A participat la mai multe târguri naționale şi internaţionale de carte.

 

 

RECUNOASTERI:
ASPECTE DE LA MANIFESTARI: